Raman spectroscopy as a versatile tool for studying the properties of graphene.

Raman spectroscopy is an integral part of graphene research. It is used to determine the number and orientation of layers, the quality and types of edge, and the effects of perturbations, such as electric and magnetic fields, strain, doping, disorder and functional groups. This, in turn, provides insight into all sp(2)-bonded carbon allotropes, because graphene is their fundamental building block. Here we review the state of the art, future directions and open questions in Raman spectroscopy of graphene. We describe essential physical processes whose importance has only recently been recognized, such as the various types of resonance at play, and the role of quantum interference. We update all basic concepts and notations, and propose a terminology that is able to describe any result in literature. We finally highlight the potential of Raman spectroscopy for layered materials other than graphene

Helicobacter pylori infection in HIV-positive patients with digestive complaints

Introducere. Datele din literatura de specialitate raportează o frecvenţă mai scăzută a infecţiei cu Helicobacter pylori în rândul pacienţilor infectaţi cu virusul imunodeficienţei umane (HIV), în special la nivele scăzute ale limfocitelor T CD4+ sau în stadii avansate ale infecţiei HIV. Scopul lucrării: studiul infecţiei cu Helicobacter pylori la pacienţii seropozitivi HIV cu acuze digestive. Material si metode: studiu retrospectiv, analitic, cazcontrol (noiembrie 2011 - decembrie 2013), pe două loturi de pacienţi cu simptome gastro-intestinale, la care s-a determinat coproantigenul Helicobacter pylori la Laboratorul Boli Infecţioase, Spitalul Clinic Judeţean Mureş. Grupul A includea 44 pacienţi HIV-pozitivi, grupul B 58 subiecţi HIV-negativi. După ce am comparat frecvenţa infecţiei cu Helicobacter pylori în grupurile A şi B, am împărţit grupul A în două subgrupuri: A1, alcătuit din 5 pacienţi Helicobacter pylori-pozitivi şi A2, format din 39 pacienţi Helicobacter pylori-negativi, pe care le-am comparat în privinţa nivelului limfocitelor T CD4+, încărcăturii virale plasmatice HIV-ARN, terapiei antibiotice / antiretrovirale. Analiza statistică a fost efectuată folosind programul GraphPad Prism 5. Rezultate: Frecvenţa infecţiei cu Helicobacter pylori a fost 11.36% la pacienţii HIV-pozitivi şi 13.79% la subiecţii HIV-negativi, fără diferenţă semnificativă statistic. Nu am înregistrat diferenţe semnificative statistic între subgrupurile A1 şi A2 privind nivelul limfocitelor T CD4+ (p=0.3258), încărcătura virală HIV-ARN plasmatică, terapia antibiotică sau antiretrovirală. Concluzii: Infecţia cu Helicobacter pylori poate reprezenta una dintre cauzele simptomatologiei gastro-intestinale la pacienţii seropozitivi HIV, însă frecvenţa sa nu diferă de cea înregistrată în populaţia generală în studiul nostru