Laminar Flow Microarray Patterning by Perpendicular Electrokinetic Focusing

This paper describes a method to pattern microarrays in a closed microfluidic device. Two perpendicular laminar flow streams can operate in terms to sequentially coat the surface of a flow-chamber with parallel lanes in two directions. Two perpendicular sample streams can be controlled in position and width by applying electrokinetic focusing, for which each of the two streams is sandwiched between two parallel laminar flow streams containing just a buffer solution. Electroosmotic flow allows a simple chip design without any moving parts being involved. With this device configuration it is possible to define an array of up to 169 spots on a surface area of 1 mm2

THE ANATOMY OF THE VERMIFORM APPENDIX

Olga Belic, associate prof., chair of Human Anatom

Semnificaţia conceptului de cultură

Problema culturii a devenit una strategică pentru toate disciplinele care studiază universal social şi uman, deoarece în societăţile contemporane factorii de ordin cultural reprezintă o sursă fundamentală a dezvoltării istorice. Cultura reprezintă cel mai bine un popor, iar gradul ei de răspândire a culturii naţionale este dependent nu doar de valoarea intrinsecă a creaţiilor sale ci şi de dispozitivele instituţionale, tehnice şi logistice pe care le poate mobiliza pentru universalizarea acestei creaţii

Paralelismul culturii și valorilor la Lucian Blaga

Lucian Blaga este unul dintre cei mai cunoscuți filosofi români alături de Tudor Vianu, Ovidiu Drâmba și Mircea Eliade. Filosoful ne vorbește despre paralelismul ramurilor culturii din: cadrul metafizicii, științelor, morală, organizațiilor sociale și artelor. Aceste corespondențe, au caracter de necesitate și caracter istoric. Afirmând că nu poate exista o întâietate teoretică a unei ramuri a culturii asupra alteia, tot așa cum o ierarhizare a genurilor artei nu este posibilă. Lucian Blaga spune că nu putem considera filosofia superioară poeziei, dramaturgia mai presus decât filosofia, critica mai însemnată ca aforismele. Fiecare ramură a creației atârnă egal pe cântarul valorilor. De aceea ramură a culturii trebuie să renunțe la pretenția de regină. De aceea principiu este numit paralelismului ramurilor culturii și valorilor.Current paper represents the research on the topic of the he parallelism of culture and values in Lucian Blaga. The human values are discussed along of many centuries which were produced by the interconnection between humanity and metaphysics. In the research was presented a categorization of the Lucian Blaga’s metaphysics it was presented as ontology, and fundamental ontology, gnoseology, cosmology, general methodology. These subcategories of his philosophy were presented and researched in the „Trilogy of values”. Another categorization was presented to us and researched in order to create a deep understanding of the culture system

Aspeste ale filosofiei culturii în concepţia lui Tudor Vianu

Omenirea a fost întotdeauna luminată de ştiinţă şi cultură, înălţată de artă şi proslăvită prin credinţă şi devotament de toţi cei care sunt făuritori şi beneficiari ai ei. La abordarea problemei culturii, în filosofia universală au contribuit gânditori ca Fr.Nietzsche, H.Rickert, W.Windelband, G.Simmel, M.Scheler, L.Frobenius, O.Spengler, E.Cassirer şi alţii. Dintre gânditorii români care au analizat problematica culturii nominalizăm pe C.Rădulescu-Motru, N.Iorga, S.Mehedinţi, V.Pârvan, L.Blaga, T.Vianu. Câmpurile de acţiune ale culturii sunt raportate, în prim jumătate a secolului XX, practic la toate sferele vieţii sociale şi la toate activităţile desfăşurate în cadrul acestora. Tudor Vianu este unul dintre primii care a cuprins, cercetat şi analizat conceptul de cultură în multidimensionalitatea sa. Cultura ca stare socială care circumscrie şi defineşte lumea valorilor, face obiectul multiplelor şi consecvenţelor sale investigaţii în plan teoretic-conceptual şi practic-social

Polaritatea valorilor

Pretutindeni în istorie căt şi în viaţa concretă ne manifestăm printr-un conflict al valorilor, între diferite clase de valori, căt şi în cadrul aceleiaşi clase. Omul simplu sesizează conflictul dintre valorile superioare care mai sunt numite şi spirituale căt şi cele inferioare numite materiale. Dacă valorile materiale sunt uneori ameninţate, cele spirituale sunt ameninţate mereu. Pericolul face însă parte din însăşi esenţa valorilor spirituale, valori care ne obligă astfel să le apărăm întotdeauna, fiind o provocare continuă a conştiinţei

Parcarea europeană pentru Chişinău

Maşini parcate neregulamentar chiar pe trotuare şi pietoni nevoiţi să le ocolească. Este tabloul de fiecare zi al Chişinăului, o capitală care pretinde să devină europeană. Lipsa locurilor de parcare îi impune pe şoferi să încalce permanent regulamentul. Autorităţile promit că numărul parcărilor, îndeosebi în centrul capitalei, va creşte, iar pe viitor, în tot oraşul. Nici semnele de circulaţie nu-i opresc pe conducătorii de automobile să încalce regulile rutiere, dar şi mai rău, nici amenzile nu-i stopează să parcheze oriunde ar găsi locul preţios. Ei spun că nu au încotro, deoarece nu văd o alternativă pe moment şi sunt nevoiţi să încalce regula

Declinul Europei în viziunea lui Oswald Spengler în raport cu cultura europeană şi progresele înregistrate

De la mijlocul secolului al XVIII-lea, s-a născut civilizaţia modernă în Europa, care a cuprins apoi întreaga lume şi a schimbat-o.― Acestei Europe a culturii moderne şi a unei civilizaţii ştiinţifico-tehnice, pe care ea a pus-o în mişcare pe întreaga planetă, i s-a prezis de mai bine de un secol „declinul (Untergang)―. Spengler a dat forma de referinţă acestei diagnoze, în faimoasa sa lucrare Declinul Occidentului.Îl putem urma astăzi cu interes înnoit pe Oswald Spengler în efortul său de a descrie cultura şi civilizaţia occidentală, mânuind cu informaţii istorice ample şi cu sagacitate opoziţia dintre viziunea lui Goethe asupra naturii şi viziunea lui Newton. Ne interesează însă altceva şi anume: să reluăm problema rămasă vie a determinării viitorului culturii europene şi să o repunem în condiţiile de astăzi sub titlul „destinul Europei actuale"

Integrarea în UE – mai multe beneficii decît responsabilităţi

Integrarea în Europa porneşte de la responsabilitatea fiecărui om, iar beneficiile ce vor surveni în consecinţă vor acoperi de sute de ori investiţiile umane. Europa trebuie edificată acasă: în propria curte, în mediul în care activăm, în localitatea în care trăim